mers
- MERS s.n. Faptul de a merge. 1. Deplasare, mișcare dintr-un loc în altul; umblet, mergere. ◊ Mersul trenurilor sau vapoarelor = orar după care circulă trenurile sau vapoarele; (concr.) tabel sau broșură care cuprinde acest orar. ◊ Loc. adv. Din mers = în timpul deplasării, fără a se opri; mergând. ♦ Fel de a merge al cuiva; umblet, călcătură; ritm sau viteză cu care merge cineva. 2. (Rar) Curs, curgere (a unei ape curgătoare). 3. Ieșire (a fumului, a gazelor etc.). 4. Evoluție, dezvoltare, desfășurare (a unui fenomen, a unui proces etc.); mod, curs, ritm de desfășurare (a unui fenomen, a unui proces etc.). ◊ Mers înainte = progres. ♦ (Rar) Desfășurare a unei activități. ♦ (Mod de) funcționare a unui sistem tehnic, a unui mecanism, a unui instrument. ◊ Mers în gol = regim de funcționare în care nu se produce lucru mecanic util. Mers în sarcină = regim în care se furnizează o anumită putere utilă. – V. merge.
- Sinonime: MERS s. v. curgere.
- Sinonime: MERS s. 1. deplasare, mergere, mișcare. (ul lui prin grădină.) 2. circulație, umblet, (pop.) purtare. (O potecă formată prin ul oamenilor.) 3. călcătură, mișcare, pas, pășit, umblet, (rar) mersătură, (înv. și pop.) mersură. (Are un ~ săltăreț.) 4. v. plecare. 5. v. evoluție. 6. mers-îna-inte v. progres. 7. funcționare. (ul unui ceasornic.)
- Ortografie: mers s. n., pl. mérsuri
Exemple pentru mers
- A mers repede!
- O să ai de mers zdravăn ca să ajungi la timp!
- Ți-a mers din plin!
- Am mers fără să ne oprim.
- Am mers mult.
- E încă prea devreme de mers acolo.
- Iubitele noastre au mers la cumpărături împreună.
- Totul a mers ca pe roate.
- N-au mers cu trenul?
- Nu putem citi zarurile destinului. Pentru că sunt în mers. (Vasile Ghica)
» mai multe citate despre mers...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia