mohorâre
- MOHORÂRE, mohorâri, s.f. Faptul de a (se) mohorî; fig. posomorâre, amărăciune, întristare. – V. mohorî.
- Sinonime: MOHORÂRE s. v. încruntare.
- Ortografie: mohorâre s. f., g.-d. art. mohorârii
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia