notar
- NOTÁR, notari, s.m. 1. Funcționar public învestit cu atribuția de a autentifica acte juridice, de a legaliza semnături, de a elibera copii legalizate, certificate etc. 2. (În vechea organizare administrativă a României) Reprezentant al puterii centrale în comune, exercitând de obicei atribuții de șef al poliției și de secretar comunal. – Din fr. notaire, lat. notarius, germ. Notar.
- Sinonime: NOTÁR s. (Transilv.) notarăș.
- Ortografie: notár s. m., pl. notári
Exemple pentru notar
- Mai dezarmat mă simt în fața unui notar decât a unui călău. (Emil Cioran)
» mai multe citate despre notar...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia