odor
- ODÓR1, (1) odoare, s.n. 1. Obiect lucrat dintr-un metal prețios (împodobit cu pietre scumpe); obiect de (mare) preț; giuvaer. (La pl.) Veșminte scumpe și alte obiecte prețioase folosite la serviciile religioase. 2. Fig. Ființă iubită, prețuită; spec. copil. – Din scr. odor 'pradă'.
- ODÓR2, odoruri, s.n. (Înv.) Miros, mireasmă, parfum. [Var.: odoáre s.f.] – Din lat. odor, it. odore, fr. odeur.
- Sinonime: ODÓR s. 1. (mai ales la pl.) v. bijuterie. 2. (BIS.; la pl.) (pop.) scule (pl.).
- Sinonime: ODÓR s. v. aromă, balsam, mireasmă, miros, parfum.
- Ortografie: odór (obiect de preț) s. n., pl. odoáre
- Ortografie: odór (miros) s. n., pl. odóruri
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia