oftică
- OFTICÁ, oftíc, vb. I. 1. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de tuberculoză pulmonară. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a(-și) învenina viața, a (se) supăra, a (se) amărî tare. – Din oftică.
- ÓFTICĂ, oftici, s.f. (Pop.) Tuberculoză pulmonară; ftizie. ◊ Expr. (Fam.) A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva). [Var.: óftigă s.f.] – Din ngr. óhtikas.
- Sinonime: ÓFTICĂ s. v. ftizie, tebece, tuberculoză.
- Sinonime: OFTICÁ vb. v. tuberculiza.
- Ortografie: ofticá vb., ind. prez. 1 sg. oftíc, 3 sg. și pl. oftícă
- Ortografie: óftică s. f., g.-d. art. ófticii; pl. óftici
Exemple pentru oftică
- Couldn't select: Table './citatep_citatepedia/citatepedia' is marked as crashed and last (automatic?) repair failed
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia