dictionar roman englez

orbalț


  1. ORBÁLȚ, (1) orbalțuri, s.n., (2) orbalți, s.m. (Înv. și pop.) 1. S.n. Erizipel, brâncă. 2. S.m. Numele a două plante erbacee întrebuințate în medicina populară: a) plantă veninoasă, cu tulpina subțire, cu frunze mari și flori mici, albe-gălbui (Actaea spicata); b) silnică. – Din magh. orbánc.
  2. Sinonime: ORBÁLȚ s. (BOT.; Actaea spicata) (reg.) iarba-sfân-tului-Cristofor, iarba-tâlharului, iarbă-de-orbalț.
  3. Sinonime: ORBÁLȚ s. v. erizipel, reumatism, silnic.
  4. Ortografie: orbálț (bot.) s. m., pl. orbálți
  5. Ortografie: orbálț (erizipel) s. n., pl. orbálțuri
  6. //dexonline.ro/search.php?cuv=orbalt

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro