Explicatii despre ordine

ordine

ÓRDINE, ordini, s.f. 1. Dispoziţie, succesiune regulată cu caracter spaţial, temporal, logic, moral, estetic; organizare, înşiruire, rând, rânduire, orânduială. ◊ Ordine de bătaie = dispozitiv de luptă. Ordine de zi = program care cuprinde totalitatea problemelor care urmează să fie discutate într-o şedinţă, într-o adunare. ◊ Loc. adj. şi adv. La ordinea zilei = de actualitate, care face vâlvă; important. 2. Aşezare a unor obiecte potrivit unor cerinţe de ordin practic şi estetic, rânduială; p. ext. conformitate cu o cerinţă, cu o normă, cu o disciplină, cu o regulă. ◊ Loc. adv. În ordine = aşa cum se cuvine; în regulă. ◊ Expr. A chema pe cineva la ordine = a soma pe cineva să respecte anumite norme (de conduită) încălcate; a admonesta. 3. Principiu de cauzalitate sau de finalitate a lumii, lege proprie naturii. ◊ Expr. (Înv.) De ordine = de natura..., de felul..., de domeniul. 4. Organizare, orânduire socială, politică, economică; regim; spec. stabilitate socială, respectul instituţiilor sociale stabilite. ◊ Ordine publică = ordine politică, economică şi socială dintr-un stat, care se asigură printr-un ansamblu de norme şi măsuri deosebite de la o orânduire socială la alta şi se traduce prin funcţionarea normală a aparatului de stat, menţinerea liniştii cetăţenilor şi a respectării drepturilor acestora. – Din lat. ordo, -inis, it. ordine.

Sinonime: ÓRDINE s. 1. organizare, orânduială, regulă, rânduială, (înv.) tocmeală, tocmire. (O ~ desăvârşită domnea acolo.) 2. v. rânduială. 3. succesiune. (O ~ descrescândă a elementelor şirului.) 4. ordine de zi = agendă. (Ce puncte figurează pe ~?) 5. organizare, rânduială, rost. (~ lumii nu se schimbă cu pamflete.) 6. v. disciplină.

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia