dictionar roman englez

ornic


  1. ÓRNIC, ornice, s.n. (Înv.) Ceasornic (de perete); orologiu, pendulă. – Oră + suf. -nic sau refăcut din [ceas]ornic.
  2. Sinonime: ÓRNIC s. v. ceas, ceasornic, orologiu, pen-dulă.
  3. Ortografie: órnic s. n., pl. órnice
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=ornic

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro