pălămidă
- PĂLĂMÍDĂ1, pălămide, s.f. 1. Plantă erbacee perenă din familia compozitelor, cu tulpină înaltă, cu rădăcini adânci, cu frunzele întregi sau crestate, acoperite pe margini cu spini, care este foarte vătămătoare pentru semănături (Cirsium arvense). 2. Plantă erbacee bienală din familia compozitelor, cu frunze spinoase, păroase și cu flori roșii (Carduus crispus). – Din bg. palamida.
- PĂLĂMÍDĂ2, pălămide, s.f. Pește marin răpitor, de forma unui fus gros, cu spatele albastru, cu solzi mici și cu numeroși dinți pe fălci (Sarda sarda). ◊ Compus: pălămidă-de-baltă = pește mic cu corpul acoperit cu plăci osoase și cu spini (Pungitius platygaster). – Din ngr. palamídha.
- Sinonime: PĂLĂMÍDĂ s. (BOT.; Cirsium arvense) (reg.) crăpușnic, scaiete.
- Sinonime: PĂLĂMÍDĂ s. v. ciulin, gălbinare, ghimpe, holeră, limba-oii, scai, scaiete, scai-gal-ben, talpa-ursului.
- Ortografie: pălămídă (bot., zool.) s. f., g.-d. art. pălămídei; pl. pălămíde
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2023 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia