dictionar roman englez

păpa


  1. PAPÁ s.m. sg. (Franțuzism) 1. Tată. 2. (Rar) Termen familiar folosit de cineva pentru a vorbi cu (sau despre) un bărbat mai în vârstă. – Din fr. papa.
  2. PĂPÁ, pap, vb. I. Tranz. 1. (În graiul copiilor) A mânca. ◊ Compus: papă-lapte s.m. invar. = persoană lipsită de energie, de inițiativă; om bleg, nătăfleț. 2. Fig. (Fam.) A irosi, a risipi, a toca (bani, avere etc.). – Lat. pappare.
  3. PAPĂ1 s.f. 1. (În graiul copiilor sau al maturilor care vorbesc cu copiii) Mâncare. ◊ Compus: (reg.) papa-găini = păpădie. 2. (Reg.) Omletă (din ouă). – Lat. pappa.
  4. PAPĂ2, papi, s.m. Capul Bisericii catolice (și al statului Vatican). – Din lat., sl. papa.
  5. Sinonime: PÁPĂ s. (BIS.) pontiful roman, pontiful Romei, sfântul părinte, suveranul pontif.
  6. Sinonime: PÁPĂ s. v. aliment, hrană, jumări, mâncare, omletă.
  7. Sinonime: PAPÁ s. v. părinte, tată.
  8. Sinonime: PĂPÁ vb. v. arunca, azvârli, cheltui, irosi, împrăștia, mânca, prăpădi, risipi, zvârli.
  9. Ortografie: papá s. m.
  10. Ortografie: pápă (mâncare) s. f., g.-d. art. pápei
  11. //dexonline.ro/search.php?cuv=papa

<< < Pagina 1 din 2 > >>

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro