pipă
- PIPÁ, pipez, vb. I. Intranz. și tranz. (Reg.) A fuma (cu pipa). [Prez. ind. și: pip] – Din pipă.
- PÍPĂ, pipe, s.f. 1. Obiect format dintr-o parte mai groasă și scobită, în care se pune tutunul, și dintr-un tub (curbat) prin care se trage fumul; p. restr. partea mai groasă și scobită a acestui obiect; p. ext. (cantitatea de) tutun care intră în această parte a obiectului; lulea. 2. Piesă de porțelan curbată la un capăt, folosită pentru protejarea instalațiilor electrice împotriva apei de ploaie la intrarea lor în pereții unei clădiri. 3. Piesă a distribuitorului motorului cu aprindere electrică, care închide succesiv circuitele electrice ale bujiilor motorului. – Din magh. pipa.
- Sinonime: PÍPĂ s. v. balama, canea, cep, pinten, șarnieră.
- Sinonime: PIPÁ vb. (reg.) a tăbăci. (Toată ziua ~ mahorcă.)
- Sinonime: PÍPĂ s. lulea, (reg.) pipoc, (Ban.) lulă, (Mold.) pâcă. (Trage (din ~.)
- Ortografie: pipá vb., ind. prez. 1 sg. pipéz, 3 sg. și pl. pipeáză
- Ortografie: pípă s. f., g.-d. art. pípei; pl. pípe
Exemple pentru pipă
- Tutunul e pipa păcii. Pipa păcii de veci. (N. Petrescu-Redi)
» mai multe citate despre PIPA...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia