provocare
- PROVOCÁRE, provocări, s.f. Acțiunea de a provoca și rezultatul ei; provocație. – V. provoca.
- Sinonime: PROVOCÁRE s. v. raportare, referință, refe-rire.
- Sinonime: PROVOCÁRE s. 1. v. instigare. 2. v. asmuțire. 3. sfi-dare, sfruntare. (Aruncă cuiva o ~.) 4. chemare, invitare. (~ cuiva la luptă.) 5. creare, determi-nare, pricinuire, producere, stârnire. (~ unei stări de ...) 6. cauzare, declanșare, determinare, generare, pricinuire, prilejuire, producere, (rar) provocație. (~ unei puternice reacții.)
- Ortografie: provocáre s. f., g.-d. art. provocării; pl. provocări
Exemple pentru provocare
- Richard Fish: "Problemă" este doar un cuvânt deprimant pentru provocare.
» mai multe citate despre provocare...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia