pustnic
- PÚSTNIC, -Ă, pustnici, -ce, s.m. și f. Călugăr izolat de lume, care duce o viață aspră; sihastru, schimnic, ascet, anahoret, eremit. ♦ Fig. Persoană care duce o viață retrasă și aspră. [Var.: púsnic, -ă s.m. și f.] – Din sl. pustyniniku.
- Sinonime: PÚSTNIC s. anahoret, ascet, eremit, schimnic, sihastru, (rar) schimonah, (înv.) aschitac, aschitean, monah, oselnic, schitnic. (ul trăiește prin locuri pustii.)
- Ortografie: pústnic s. m. (sil. mf. pust-), pl. pústnici
Exemple pentru pustnic
- Mintea nu este o chilie de pustnic, ci un loc al ospitalității și comunicării. (Charles Horton Cooley)
» mai multe citate despre pustnic...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia