răutate
- RĂUTÁTE, (2, 3) răutăți, s.f. 1. Caractreristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora. ◊ Loc. adv. Cu răutate = în mod răutăcios; cu ironie usturătoare, malițios. 2. (Pop.; mai ales la pl.) Slăbiciune, păcat, defect. 3. (Concr.) Faptă rea. 4. Om rău. [Pr.: -ră-u-] – Rău + suf. -ătate..
- Sinonime: RĂUTÁTE s. 1. (livr.) maliție, malițiozitate, (înv. și reg.) răime, răință, (reg.) zăcășeală, zăcășie, (înv.) răire, (fig.) fiere, venin. (~ unei persoane; vorbă plină de ~.) 2. asprime, barbarie, brutali-tate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, sălbăticie, violență, vitregie, (rar) nemilă, nemilostivire, (pop.) câinie, câinoșenie, (înv. și reg.) năsilnicie, (înv.) crâncenie, cruzie, cumpli-ciune, cumplire, grozăvie, neomenire, răiciune, sălbătăcime, sălbăticiune, sirepie, varvarie, (fig.) duritate. (~ purtării cuiva.)
- Sinonime: RĂUTÁTE s. v. belea, bucluc, cusur, dandana, defect, deficiență, epilepsie, imperfec-țiune, insuficiență, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, ne-ajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, păcat, poci-nog, rău, scădere, slăbiciune, supărare, viciu.
- Antonime: Răutate – blândețe, bunătate
- Ortografie: răutáte s. f. (sil. ră-u-), g.-d. art. răutății; pl. răutăți
Exemple pentru răutate
- Tu judeci oamenii cu răutate - e singurul mijloc de a nu-i înțelege niciodată. (Alexandru Vlahuță)
» mai multe citate despre rautate...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia