dictionar roman englez

rațiune


  1. RAȚIÚNE, (2, 3) rațiuni, s.f. 1. Facultatea omului de a cunoaște, de a gândi logic, de a înțelege sensul și legătura fenomenelor; p. ext. judecată, minte. ♦ Treapta a doua a cunoașterii, caracterizată prin faptul că operează cu noțiuni, judecăți și raționamente. 2. Temei, motiv, justificare. ◊ Rațiune de stat = principiu în baza căruia o autoritate de stat ia unele măsuri de interes general, trecând peste interesul particular. ◊ Expr. Rațiunea de a fi (a unui lucru) = ceea ce justifică, motivează existența (unui lucru). 3. (Mat.) Rație (2). [Pr.: -ți-u-] – Din lat. ratio, -onis.
  2. Sinonime: RAȚIÚNE s. 1. v. minte. 2. v. inteligență. 3. v. jude-cată. 4. gândire, intelect, înțelegere, judecată, minte, (fig.) cap. (Are o ~ extrem de limpede.) 5. judecată, minte, (rar) cunoștință, (pop. și fam.) glagore, (înv.) rezon. (O ~ normală.) 6. judecată, minte, raționament, (înv.) socoătă, socoteală, socotință. (Are o ~ sănătoasă.) 7. chib-zuială. 8. v. justificare. 9. v. rost. 10. v. semnificație. 11. v. cauză.
  3. Antonime: Rațiune – nebunie
  4. Ortografie: rațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. rațiúnii; (motive) pl. rațiúni
  5. //dexonline.ro/search.php?cuv=ratiune

Exemple pentru rațiune

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2022 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro