dictionar roman englez

rentă


  1. RENTÁ, pers. 3 rentează, vb. I. Intranz. A produce venituri, a se solda cu câștig, cu profit; a aduce rentă, a fi productiv. ♦ (Fam.) A merita osteneala; a fi util. – Din fr. renter.
  2. RÉNTĂ, rente, s.f. Venit, profit regulat pe care îl poate obține un proprietar în virtutea dreptului său de proprietate asupra unui teren, capital etc. (prin cedarea contra plată a dreptului de folosință a acestora); dobândă produsă de o obligațiune. ◊ Rentă viageră = sumă de bani pe care o persoană se obligă s-o plătească periodic alteia pe toată durata vieții acesteia. ♦ (Și în sintagma rentă feudală) Plată (în muncă, produse sau bani) la care era obligat iobagul față de stăpânul său. – Din fr. rente.
  3. Sinonime: RÉNTĂ s. (înv.) rendită. (A primi o ~ anuală.)
  4. Ortografie: rentá vb., ind. prez. 3 sg. renteáză
  5. Ortografie: réntă s. f., g.-d. art. réntei; pl. rénte
  6. //dexonline.ro/search.php?cuv=renta

Exemple pentru rentă

  • Couldn't connect to MySQL
Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro