roiniță
- RÓINIȚĂ1, roinițe, s.f. (Pop.) Stup mic portativ cu care se prinde un roi2 nou. – Din scr. rojnica.
- RÓINIȚĂ2, roinițe, s.f. Plantă erbacee perenă, cu flori albe ori liliachii cu miros plăcut, mult căutate de albine, cu frunze ovale întrebuințate în medicină pentru calitățile lor stimulente și antispasmodice; mătăciună, melisă (Melissa officinalis). – Roi2 + suf. -niță.
- Sinonime: RÓINIȚĂ s. v. mătăcină.
- Sinonime: RÓINIȚĂ s. (BOT.; Melissa officinalis) melisă, (reg.) cătușnică, lămâiță, mătăcină, motoacă, răstu-peașcă, roiște, stupelniță, buruiana-stupului, busuiocul-stopului, floarea-stupului, iarba-albi-nelor, iarba-roilor, iarba-stupului, izma-stupilor, mierea-ursului, mintă-turcească, poala-Sfin-tei-Mării, voioșniță-de-albini.
- Ortografie: róiniță (stup, plantă) s. f., g.-d. art. róiniței; pl. róinițe
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia