dictionar roman englez

sâmbure


  1. SÂMBURE, sâmburi, s.m. 1. Parte din interiorul unor fructe, cu învelișul lemnos, care conține sămânța; p. restr. partea moale a seminței, care conține substanța germinativă. ♦ (Impr.) Sămânță. 2. Fig. Parte centrală, fundamentală, esențială a unui lucru, a unei acțiuni; miez, inimă, nucleu; p. ext. germen. ♦ (Concr.) Grup restrâns de oameni care acționează în mod organizat și care formează nucleul unei grupări mai mari. ♦ Fig. Esență, idee esențială. 3. Fig. Părticică, fărâmă. [Var.: (rar) sâmbur s.m.] – Cf. alb. s u m b u l l,  t h u m b u l l.
  2. Sinonime: SÂMBURE s. (BOT.) sămânță. (~ de dovleac.)
  3. Sinonime: SÂMBURE s. v. embrion, esență, fond, izvor, început, materie, miez, nucleu, obârșie, origine, proveniență, sursă.
  4. Ortografie: sâmbure s. m., art. sâmburele; pl. sâmburi
  5. //dexonline.ro/search.php?cuv=sambure

Exemple pentru sâmbure

Produse referitoare la "sâmbure"

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro