dictionar roman englez

săptămână


  1. SĂPTĂMÂNĂ, săptămâni, s.f. Perioadă de șapte zile consecutive, care se socotește (la noi) de luni dimineața până duminică seara și care se repetă de cincizeci și două de ori într-un an; p. gener. perioadă de șapte zile consecutive. ◊ (În cultul religiei creștine) Săptămâna Mare (sau a Patimilor) = ultima săptămână înainte de Paști. Săptămâna luminată (sau albă) = săptămâna care începe cu duminica Paștilor. Săptămâna brânzei = prima săptămână din postul Paștilor, în care Biserica ortodoxă permite să se mănânce lapte și derivatele lui. ◊ Expr. A fi (sau a intra) în săptămâna oarbă (sau chioară) = a nu-și da seama de realitate, a acționa pe negândite. ♦ (Cu determinări în genitiv) Interval de șapte zile consacrat în mod oficial unei anumite activități. Săptămâna cărții. ♦ (La pl.) Timp nedeterminat, cuprinzând un număr mare de zile. – Lat. septimana.
  2. Sinonime: SĂPTĂMÂNĂ s. 1. (înv.) sâmbătă. (Vine la noi de două ori pe ~.) 2. (BIS.) săptămâna mare = săptămâna patimilor; săptămâna patimilor = săptămâna mare.
  3. Ortografie: săptămână s. f., g.-d. art. săptămânii; pl. săptămâni
  4. //dexonline.ro/search.php?cuv=saptamana

Exemple pentru săptămână

Produse referitoare la "saptamana"

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2021 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro