• Dicţionar explicativ român
• Dicţionar explicativ englez

scânteietor

• Traducere în engleză
• Explicaţii în română
• Comentarii

1. SCÂNTEIETÓR, -OÁRE, scânteietori, -oare, adj. (Adesea fig.) Care scânteiază; strălucitor, sclipitor. ♦ Care pare că împrăştie scântei; viu, lucitor. ♦ Fig. Extrem de inteligent. [Pr.: -te-ie-] – Scânteia + suf. -ător.
2. Sinonime: SCÂNTEIETÓR adj. 1. v. sclipitor. 2. v. strălucitor. 3. lucios, lucitor, sclipitor, strălucit, strălucitor, (rar) luciu, (înv. şi reg.) strălucios. (Un diamant ~.) 4. scăpărător, sclipitor, strălucitor, (rar) sticlitor. (Ochi ~.) 5. lucios, lucitor, sclipitor, (rar) luciu, (înv.) sclivisit. (Un material ~.)
3. Ortografie: scânteietór adj. m., pl. scânteietóri; f. sg. şi pl. scânteietoáre

//dexonline.ro/search.php?cuv=scanteietor

Produse referitoare la "scânteietor"

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2020 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc şi informaţii puse la dispoziţie de DEX online şi Citatepedia