schingiui
- SCHINGIUÍ, schingiuiesc, vb. IV. Tranz. A supune pe cineva la (mari) suferințe fizice; a chinui, a munci, a tortura; a maltrata. ♦ A deforma, a stâlci, a poci. A schingiui limba. – Schingi + suf. -ui.
- Sinonime: SCHINGIUÍ vb. v. deforma, denatura, poci, schimonosi, scâlcia, stâlci, stropși.
- Sinonime: SCHINGIUÍ vb. v. tortura.
- Ortografie: schingiuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. schingiuiésc, imperf. 3 sg. schingiuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. schingiuiáscă
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia