spart
- SPART1 s.n. 1. Spargere. 2. (Pop.) Sfârșit, încheiere a unei activități. ◊ Expr. A ajunge la spartul târgului (sau iarmarocului) = a ajunge undeva prea târziu, când lucrurile sunt pe lichidate. – V. sparge.
- SPART2, -Ă, sparți, -te, adj. 1. Prefăcut în bucăți, în cioburi; plesnit, crăpat; găurit. ◊ Expr. (A fi) mână spartă = (a fi) risipitor. A mânca de parc-ar fi spart, se spune cuiva sau despre cineva care mănâncă foarte mult și cu lăcomie. ♦ (Despre lemne) Tăiat în bucăți mici (potrivite pentru a fi arse în sobă). ♦ (Despre pământ) Răscolit, plin de gropi. ♦ (Rar, despre butoaie) Desfundat. ♦ Fig. (Despre sunete) Lipsit de sonoritate, răgușit, dogit. 2. (Despre ziduri, clădiri) Stricat, dărăpănat, ruinat. ♦ (Despre obiecte de încălțăminte, de îmbrăcăminte) Rupt, uzat, tocit. – V. sparge.
- Sinonime: SPART s. 1. v. spargere. 2. v. despicare.
- Sinonime: SPART s. v. împrăștiere, încetare, risipire, sfârșit, terminare.
- Sinonime: SPART adj., s. v. cheltuitor, risipitor.
- Sinonime: SPART adj. v. bătut, biruit, distrus, hârâit, hârâitor, împrăștiat, înfrânt, învins, nimicit, răgușit, risipit, rupt, sfărâmat, sfâșiat, spintecat, uzat, zdrobit.
- Sinonime: SPART adj. 1. ciobit, ciocnit, crăpat, fisurat, plesnit. (Vas de lut ușor ~.) 2. crăpat, despicat, spintecat, tăiat. (Lemne de foc ~.) 3. găurit. (O cratiță ~.) 4. forțat, stricat. (Încuietoare ~; lacăt ~.) 5. v. jefuit. 6. străpuns. (Front ~.)
- Ortografie: spart s. n.
Exemple pentru spart
- S-au spart toate farfuriile.
- Politica este un ou stricat; dacă s-a spart, miroase.
» mai multe citate despre spart...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia