speranță
- SPERÁNȚĂ, speranțe, s.f. Sentiment de încredere în rezolvarea favorabilă a unei acțiuni, în realizarea unei dorințe; nădejde, sperare. ◊ Expr. În speranța că... = nădăjduind că..., având încredere că... ♦ Încredere în viitorul, în reușita cuiva. ♦ Persoană tânără și talentată ori capabilă, de la care se așteaptă realizări mari. – Din it. speranza.
- Sinonime: SPERÁNȚĂ s. 1. nădejde, (înv.) răbdare, sperare, upovăință. (Toată ~ mea e în tine.) 2. (înv.) sperare. (X e ~ noastră.) 3. credință, nădejde, (rar) nădăjduire, (înv.) nădăjduință. (Nu și-a pierdut ~ în mai bine.)
- Antonime: Speranță – decepție, deznădejde, disperare
- Ortografie: speránță s. f., g.-d. art. speránței; pl. speránțe
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia