splendoare
- SPLENDOÁRE, splendori, s.f. Frumusețe fără seamăn (și plină de fast, de strălucire); strălucire, măreție. ♦ (Concr.) Obiect, ființă, fenomen etc. splendid. – Din fr. splendeur, lat. splendor.
- Sinonime: SPLENDOÁRE s. 1. v. frumusețe. 2. v. grandoare. 3. măreție, strălucire, (înv.) pohfală. (~ alaiului domnesc.) 4. v. fast. 5. fast, lux, măreție, pompă, somptuozitate, strălucire, (înv.) ighemonicon, pohfală, saltanat. (~ de la Curte.) 6. frumusețe, minunăție, minune, (pop. și fam.) mândrețe, (Transilv.) mândrenie, (prin Ban.) mândrulenie. (O ~ de fată.) 7. v. glorie.
- Ortografie: splendoáre s. f., g.-d. art. splendórii; (obiecte, ființe) pl. splendóri
Exemple pentru splendoare
- În toate religiile vine o zi în care proorocii își iau zborul: apoteoza. Fuga de răspundere, în maxima ei splendoare. (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre splendoare...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia