dictionar roman englez

strălucitor


  1. STRĂLUCITÓR, -OÁRE, strălucitori, -oare, adj. 1. Care strălucește, care împrăștie lumină; strălucit, lucitor. 2. (Despre ochi, privire, față) Plin de strălucire, expresiv, luminos. ♦ (Despre culori) Viu, violent. 3. Fig. Fastuos, splendid. – Străluci + suf. -tor.
  2. Sinonime: STRĂLUCITÓR adj. v. celebru, faimos, ilustru, mare, renumit, reputat, vestit.
  3. Sinonime: STRĂLUCITÓR adj. 1. v. intens. 2. luminos, (rar) străluminat. (Unsoare ~.) 3. luminos, scânteietor, (înv. și reg.) vederos, (reg.) stelos. (Un astru ~.) 4. luminos, radios. (O dimineață oare.) 5. v. viu. 6. v. sclipitor. 7. scăpărător, scânteietor, sclipitor, (rar) sticlitor. (Ochi ~.) 8. v. minunat. 9. v. gran-dios. 10. v. fastuos. 11. strălucit, (livr.) briant, eclatant, (fig.) răsunător. (Un discurs ~; un suc-ces ~.)
  4. Antonime: Strălucitor – mat
  5. Ortografie: strălucitór adj. m., pl. strălucitóri; f. sg. și pl. strălucitoáre
  6. //dexonline.ro/search.php?cuv=stralucitor

Exemple pentru strălucitor

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2020 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!