sublocotenent
- SUBLOCOTENÉNT, sublocotenenți, s.m. Cel mai mic grad de ofițer în armată; persoană care are acest grad. – Sub1- + locotenent (după fr. sous-lieutenant).
- Sinonime: SUBLOCOTENÉNT s. (MIL.) (înv.) praporcic, (rusism înv.) podparucic.
- Ortografie: sublocotenént s. m., pl. sublocotenénți; abr. slt.
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia