supunere
- SUPÚNERE, supuneri, s.f. Acțiunea de a (se) supune și rezultatul ei. ♦ Respect. ◊ Loc. adv. Cu supunere = umil, smerit, cu respect. – V. supune.
- Sinonime: SUPÚNERE s. v. ipoteză, presupunere, prezumție, prostituție, supoziție.
- Sinonime: SUPÚNERE s. 1. v. subjugare. 2. aservire, înrobire, robie, robire, subjugare, (fig.) înfeudare, înge-nunchere. (~ unui popor străin.) 3. v. depen-dență. 4. v. ascultare. 5. v. smerenie.
- Antonime: Supunere – nesupunere
- Ortografie: supúnere s. f., g.-d. art. supúnerii
Exemple pentru supunere
- În majoritatea relațiilor sociale, ambele fațete ale puterii, atât cea colectivă și de distribuție, cât și cea funcțională și de exploatare operează simultan și sunt interconectate. Desigur, relația dintre acestea două este dialectică. În căutarea atingerii țelurilor lor, oamenii se angajează în relații de putere colectivă. Dar pentru concretizarea acestor țeluri colective sunt instituite organizații sociale și o diviziune a muncii. Cei puțin din vârful ierarhiei pot menține masele care alcătuiesc păturile de jos într-o stare de supunere doar în cazul în care controlul exercitat de aceștia este instituționalizat în legile și normele grupului social în care activează ambele categorii. (Talcott Parsons)
» mai multe citate despre supunere...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia