surd
- SURD, -Ă, surzi, -de, adj. 1. (Adesea substantivat) Care nu aude (bine), lipsit (total sau parțial) de auz. ♦ Fig. Care nu vrea să audă, să înțeleagă; neînduplecat, nesimțitor, fără suflet. ◊ Loc. adv. (Substantivat) De(-a) surda = în zadar, degeaba. ◊ Expr. A rămâne surd la ceva = a nu da ascultare unei solicitări, a nu se impresiona de ceva, a rămâne rece, neînțelegător. 2. (Fon.; despre consoane; și substantivat, f.) Care se emite fără participarea coardelor vocale. 3. (Despre sunete, zgomote; adesea adverbial) Cu intensitate atenuată, lipsit de rezonanță; slab, înăbușit, înfundat, confuz. ◊ (În sintagma) Cameră surdă = încăpere cu absorbție acustică foarte ridicată, folosită pentru măsurători acustice speciale. ♦ Fig. (Despre sentimente, conflicte etc.) Mocnit, ascuns, tăinuit. ♦ Fig. (Despre senzații, dureri etc.) Înăbușit; nedefinit, vag. – Din lat. surdus.
- Sinonime: SURD adj. v. ascuns, confuz, difuz, imprecis, indefinit, indiferent, neclar, nedefinit, nedeslușit, nelămurit, nepă-sător, neprecis, nesimțitor, reținut, tăinuit, vag.
- Sinonime: SURD adj. 1. (MED.) (Bucov. și Mold.) pliurd, (prin Olt. și Munt.) purd. (Om ~; ureche ~.) 2. (FON.) afon. (Consoană ~.) 3. v. înăbușit.
- Antonime: Surd – sonor
- Ortografie: surd adj. m., pl. surzi; f. sg. súrdă, pl. súrde
Exemple pentru surd
- Este o însușire regească să faci bine și să rămâi surd la insulte. (Antistene)
» mai multe citate despre surd...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia