tavă
- TAVÁ s.f. v. tavă.
- TÁVĂ, tăvi, s.f. 1. Obiect plat de metal, de material plastic, de lemn, având forme și dimensiuni diferite și marginile puțin ridicate, pe care se aduc la masă cele necesare pentru servit; tabla, tablă1 (5). ♦ Vas de tablă sau de fier smălțuit, cu marginile ridicate, în care se coc la cuptor anumite mâncăruri și prăjituri. 2. (Reg.; în expr.) A da pe cineva tavă (sau tava) = a tăbărî asupra cuiva. 3. (Reg.) Șervețel brodat care se așterne pe o tavă (1) sau ca ornament pe o mobilă. [Var.: (reg.) tavá s.f.] – Din tc. tava. Cf. bg. t a v a.
- Sinonime: TÁVĂ s. tipsie, (reg.) tablă, (Mold.) tabla. (~ încărcată cu bunătăți.)
- Ortografie: távă s. f., g.-d. art. tăvii; pl. tăvi
Exemple pentru tavă
- Când servești adevărul pe tavă, asumă-ți riscul de a fi lovit peste mână și de a-l primi fierbinte în față! (Elena Stan)
» mai multe citate despre tava...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia