tencuit
- TENCUÍT1 s.n. Acțiunea de a tencui și rezultatul ei; tencuire. – V. tencui.
- TENCUÍT2, -Ă, tencuiți, -te, adj. Acoperit cu tencuială. – V. tencui.
- Sinonime: TENCUÍT s. (CONSTR.) tencuire. (ul unui perete.)
- Sinonime: TENCUÍT adj. (CONSTR.) (Transilv.) văcălit. (Pere-te ~.)
- Ortografie: tencuít s. n.
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia