dictionar roman englez

toiag


  1. TOIÁG, toiege, s.n. 1. Băț lung și drept de care se sprijină cineva la mers sau de care se servește pentru a se apăra. ♦ Fig. Sprijin, ajutor, reazem. ♦ Lovitură dată cu toiagul (1). 2. Un fel de baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al unei demnități sau autorități. 3. (Pop.) Lumânare care se așază în mâna, pe pieptul sau la capul mortului. 4. (La pl. art.) Numele popular al celor trei stele luminoase așezate la rând în mijlocul constelației Orion. [Pr.: to-iag] – Din sl. tojagu, tojaga.
  2. Sinonime: TOIÁG s. v. ajutor, mustuitor, reazem, sceptru, sprijin, sprijinitor.
  3. Sinonime: TOIÁG s. 1. baston, (Transilv. și Maram.) măcău. (Se sprijină în ~.) 2. (reg.) stat. (ul este o lumânare încolăcită.)
  4. Ortografie: toiág s. n., pl. toiége
  5. //dexonline.ro/search.php?cuv=toiag

Exemple pentru toiag

Contact | Noutăți | Unelte gratuite

Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia

www.ro-en.ro trafic.ro