triangulație
- TRIANGULÁȚIE, triangulații, s.f. Ansamblu de operații geodezice care au ca scop stabilirea foarte precisă a coordonatelor unui număr de puncte de pe teren, prin intermediul unor triunghiuri ale căror vârfuri sunt aceste puncte. ♦ Rețea de triunghiuri stabilită pe teren, care constituie baza oricărei măsurători topografice. [Pr.: tri-an-] – Din fr. triangulation.
- Ortografie: trianguláție s. f. (sil. tri-an-, -ți-e), art. trianguláția (sil. -ți-a), g.-d. art. trianguláției; pl. trianguláții, art. trianguláțiile (sil. -ți-i-)
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia