tuba
- TUBÁ, tubez, vb. I. Tranz. A consolida pereții unei guri de sondă prin introducerea unei coloane de tuburi în interiorul ei. – Din fr. tuber.
- TÚBĂ, tube, s.f. Instrument muzical de suflat din alamă, cu registru grav, format dintr-un pavilion larg, un tub răsucit și un mecanism de pistoane. – Din fr., lat. tuba.
- Ortografie: tubá vb., ind. prez. 1 sg. tubéz, 3 sg. și pl. tubeáză
- Ortografie: túbă s. f., g.-d. art. túbei; pl. túbe
Exemple pentru tuba
- Couldn't connect to MySQL
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia