tuna
- TUNÁ, tun, vb. I. 1. Intranz. impers. A se produce un tunet; a se auzi tunetul. 2. Tranz. impers. (Reg.; în imprecații) A lovi pe cineva trăsnetul; a trăsni. 3. Intranz. (La pers. 3) A vui, a bubui. ♦ (Despre glas, cuvinte) A răsuna puternic; (despre oameni) a vorbi cu glasul ridicat; a striga. ◊ Expr. A tuna și a fulgera = a fi foarte furios, a face scandal. 4. Intranz. (Înv.) A trage cu tunul sau cu alte arme de foc. – Lat. tonare.
- Sinonime: TUNÁ vb. v. detuna, trăsni.
- Sinonime: TUNÁ vb. 1. (Ban.) a durăi, a urla. (Plouă, fulgeră și ~.) 2. v. bubui.
- Ortografie: tuná vb., ind. prez. 3 sg. túnă
Exemple pentru tuna
- Jurămintele făcute când tună se uită când e vremea bună.
- Ploua cu vise peste noi
Și fulgerau străvechi dorinți,
Tuna ca-n vremea de apoi:
Să nu te mint, să nu mă minți... (Pavel Coruț)
» mai multe citate despre Tuna...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia