urâciune
- URÂCIÚNE, urâciuni, s.f. 1. Ființă cu înfățișare respingătoare; monstru, pocitanie, pocitură. 2. (Înv. și reg.) Urâțenie (1). [Var.: uriciúne s.f.] – Urî + suf. -ciune.
- Sinonime: URÂCIÚNE s. v. animozitate, discordie, duș-mănie, învrăjbire, ostilitate pornire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie.
- Sinonime: URÂCIÚNE s. 1. v. urâțenie. 2. v. monstru.
- Sinonime: URĂCIÚNE s. v. binecuvântare, blagoslo-vire.
- Antonime: Urâciune – frumusețe
- Ortografie: urâciúne s. f., g.-d. art. urâciúnii; pl. urâciúni
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia