vagabond
- VAGABÓND, -Ă, vagabonzi, -de, adj., s.m. și f. (Om sau animal) care rătăcește fără rost pe drumuri, care hoinărește fără țintă; (om) fără ocupație stabilă, fără domiciliu fix. ♦ (Om) de nimic, fără căpătâi. – Din fr. vagabond, lat. vagabundus. Cf. it. v a g a b o n d o.
- Sinonime: VAGABÓND adj., s. 1. adj., s. hoinar. 2. s. v. der-bedeu.
- Ortografie: vagabónd adj. m., s. m., pl. vagabónzi; f. sg. vagabóndă, pl. vagabónde
Exemple pentru vagabond
- M-a posedat intenția de a împrumuta vorbelor însușiri materiale, așa încât unele să miroase, unele să supere pupila prin scânteiere, altele să fie pipăibile, dure sau mușculate și cu păr de animal. Toată viața am avut idealul să fac o fabrică de jucării și lipsindu-mi instalațiile, m-am jucat cu ceea ce era mai ieftin și mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date. (Tudor Arghezi)
» mai multe citate despre vagabond...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia