calm
- CALM, -Ă, calmi, -e, adj., s.n. I. Adj. 1. (Despre natură) Care se află în stare de liniște deplină. ◊ Calm ecuatorial = zonă îngustă de o parte și de alta a ecuatorului, cu presiune atmosferică scăzută, vânturi slabe și ploi abundente. Calm tropical = zonă aflată între zona alizeelor și cea a vânturilor dominante de vest. Calm plat = stare a mării în care aceasta nu are ondulații. ♦ (Despre procese) Care se desfășoară liniștit. 2. (Despre oameni, despre manifestările și stările lor sufletești) Care se stăpânește; stăpânit, cumpănit, liniștit; p. ext. potolit, domol, așezat, flegmatic, imperturbabil. II. S.n. 1. Stare de liniște deplină a atmosferei. 2. Stăpânire de sine, sânge rece, tact în acțiuni, în vorbire. ♦ Pace sufletească, lipsă de frământări. – Din fr. calme.
- Sinonime: CALM s. v. obligeană.
- Sinonime: CALM adj., s. 1. adj. domol, liniștit, pașnic, potolit, stăpânit, temperat. (Om ~.) 2. adj. flegmatic, imperturbabil, placid. (O fire ~.) 3. s. flegmă, imperturbabilitate, placiditate. (ul unui om flegmatic.) 4. adj. calmat, domolit, liniștit, moderat, ponderat, potolit, temperat. (Atitudine ~.) 5. s. v. cumpăt. 6. s. v. astâmpăr. 7. adj. domol, liniștit, molcom, netulburat, pașnic, potolit, tihnit, (înv.) păciuit, (fig.) destins, dulce. (O atmosferă ~.) 8. s. v. liniște. 9. adj. v. liniștit. 10. adj. liniștit, tăcut. (Pe aleile ~.) 11. adj. v. ușor.
- Antonime: Calm – agitat, alarmat, aprig, dezechilibrat, furios, neliniștit, tulburat, violent, zbucium, frământat, îngrijorat, înfuriat, trepidant, zbuciumat, neliniște, furie
- Ortografie: calm s. n., (meteor.) pl. cálmuri
- Ortografie: calm adj. m., pl. calmi; f. sg. cálmă, pl. cálme
Exemple pentru CALM
- Don Siempre (calm): Într-o morgă, singura distracție posibilă este să faci pe mortul! (Valeriu Butulescu)
» mai multe citate despre calm...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia