decima
- DÉCIMĂ, decime, s.f. (Muz.) Interval care cuprinde zece trepte, format dintr-o octavă și o terță. ♦ Treapta a zecea de la o treaptă dată. – Din it. decima.
- DÉCIMA1 s.f. (În evul mediu, în Transilvania) Dijmă plătită Bisericii catolice de către țăranii liberi, iobagi, târgoveți și micii nobili. – Cuv. lat.
- DECIMÁ2, decimez, vb. I. Tranz. 1. (În Roma antică și evul mediu) A pedepsi o unitate militară, executând pe fiecare al zecelea soldat. 2. (Despre războaie, epidemii etc.) A omorî oameni în număr mare. – Din fr. décimer, lat. decimare.
- Sinonime: DECIMÁ vb. 1. (înv.) a zeciui, (fig.) a secera. (Epidemia a ~ oamenii.) 2. v. masacra.
- Ortografie: décima (dijmă) s. f.
- Ortografie: decimá vb., ind. prez. 1 sg. deciméz, 3 sg. și pl. decimeáză
- Ortografie: decímă (muz.) s. f., g.-d. art. decímei; pl. decíme
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia