inteligent
- INTELIGÉNT, -Ă, inteligenți, -te, adj. Înzestrat cu inteligență; deștept, ager la minte, pătrunzător. ♦ Care denotă inteligență (1). – Din fr. intelligent, lat. intelligens, -ntis.
- Sinonime: INTELIGÉNT adj. 1. ager, deștept, dibaci, iscusit, isteț, îndemânatic, priceput, (pop.) mintos, (înv. și reg.) marghiol, pricopsit, (prin Transilv.) artut, (Mold. și Bucov.) hâtru, (Transilv.) ocoș, ștram, (înv.) scornaci, (fig.) dezghețat, sprinten, (fam. fig.) breaz. (O minte ~.) 2. v. spiritual. 3. chib-zuit, cuminte, deștept, înțelept. (O faptă ~.)
- Antonime: Inteligent – mărginit, nătâng, nătărău, năuc, neghiob, netot, obtuz, prost, redus, tâmp, tont
- Ortografie: inteligént adj. m., pl. inteligénți; f. sg. inteligéntă, pl. inteligénte
Exemple pentru inteligent
- Un om inteligent este cel care a realizat cu succes multe lucruri și încă e dornic să învețe. (Ed Parker)
» mai multe citate despre inteligent...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia