jaf
- JAF, jafuri, s.n. 1. Furt săvârșit prin violență; jefuire, jecmăneală. ◊ Loc. vb. A face jaf = a jefui, a prăda. ◊ (Înv.; concr.) Lucruri jefuite, pradă. 2. (Fam.) Consum, cheltuială fără măsură, risipă; distrugere. ◊ Expr. Jaf în ciuperci! se spune pentru a arăta nepăsare față de o pagubă considerată neînsemnată. [Var.: (înv.) jac s.n.] – Din pol. ak.
- Sinonime: JAF s. v. risipă.
- Sinonime: JAF s. 1. jefuire, jefuit, pradă, prădare, prădat, prădăciune, (livr.) rapt, (înv.) dobândă, prădășug, răpiciune, răpștire. (Porniți pe ~.) 2. v. tâlhărie.
- Ortografie: jaf s. n., pl. jáfuri
Exemple pentru jaf
- Ronald: Ăsta nu e un jaf! Toată lumea la pământ, acum!
Dean (întinzându-se pe podea): Are logică.
» mai multe citate despre jaf...
Acest site este bazat pe Lexica © 2004-2024 Lucian Velea
Pe această pagină se găsesc și informații puse la dispoziție de DEX online și Citatepedia